Luni, 28 martie, ora 11.00, la Biblioteca Bucovinei va avea loc Conferința „Unirea Basarabiei cu România (27 martie 1918) sau Despre începuturile înfăptuirii Marii Uniri de la 1918”, invitat special: lector univ. dr. Vlad Gafița, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava
În urmă cu 104 ani, mai exact la începutul anului 1918, în contextul deloc favorabil dat de cursul Primului Război Mondial, România se afla în cea mai grea cumpănă a existenței sale. Prima rază de speranță a sosit de la Chișinău, prima provincie românească aflată sub stăpânire străină care a decis Unirea. Astăzi, în 2022, omagiem eforturile intelectualilor basarabeni din 1918 care și-au înscris numele în Cartea de istorie a neamului, deschizând drumul românilor spre MAREA UNIRE.
Muzeul Național al Bucovinei marchează Unirea Basarabiei cu România din 27 martie 1918, prin deschiderea expoziției Populația Basarabiei (Secolul al XIX-lea – începutul secolului XX).
Vernisajul va fi vineri, 25 martie 2022, ora 13, la Muzeul de Istorie și expoziția poate fi vizitată în perioada 25 martie – 1 mai 2022.
Panourile expoziției cuprind 10 hărți etnice, elaborate în colaborare cu profesorul Călin Pantea din Oradea, care se referă la locuitorii din anumite spații ale Basarabiei (ținuturile Hotin și Orhei în 1820, Bugeacul în 1827, județele Soroca și Iași în 1844, sudul Basarabiei în cadrul Principatelor Unite la anul 1864, germanii din sudul Basarabiei la anul 1907) și câte o hartă etnică a Basarabiei, valabile pentru anii 1844, 1907 și 1930.
Sunt prezentate informații succinte despre locuitorii Basarabiei la începutul sec. al XIX-lea, procesele migraționiste în teritoriul dintre Prut și Nistru, colonizarea sudului Basarabiei, locuitorii din Bugeac până la mijlocul sec. al XIX-lea, sudul Basarabiei în componența României (1857-1878), recensământul din anul 1897, învățământul și știința de carte din Basarabia.
În Basarabia, cele mai masive mișcări de populație s-au înregistrat în primele decenii de stăpânire rusească (până la mijlocul sec. al XIX-lea).
Totodată, sudul Basarabiei a fost colonizat compact cu imigranți transdunăreni (bulgari, găgăuzi, inițial și mulți români), cu etnici germani, aduşi din Principatul Varşoviei şi din alte state germane, cu țărani ruși și ucraineni.
În consecință, către mijlocul sec. al XIX-lea, Basarabia s-a transformat într-o provincie multietnică, dar românii basarabeni încă constituiau majoritatea absolută a populației (cca. 52-56%).
Cel mai semnificativ s-a schimbat structura etnică a populației în ținuturile din sudul Basarabiei, unde proporția românilor (moldovenilor) s-a redus de la cca. 49% (în 1818), la cca. 33% (la mijlocul sec. al XIX-lea).
Recensământul rusesc din 1897 a înregistrat 1.935.412 persoane în Basarabia, dintre care 47,6% români (oficial înregistrați moldoveni), 19,6% ucraineni, 11,8% evrei, 8% ruși, 5,3% bulgari, 3,1% germani, 2,9% găgăuzi.
Sursa: Realitatea de Suceava
