Actualitate· 2 min citire

Sărbătoare 21 ianuarie. Un mare sfânt este pomenit de creștinătate. Cruce neagră în calendar

Sărbătoare 21 ianuarie. Un mare sfânt este pomenit de creștinătate. Cruce neagră în calendar

Sărbătoare 21 ianuarie. Un mare sfânt este pomenit de creștinătate. Cruce neagră în calendar

Realitatea de Suceava
Scris de Realitatea de Suceava Publicat: 21 ian. 2026, 11:30

Născut la Constantinopol, într-o familie aristocratică

Sfântul Cuvios Maxim Mărturisitorul este pomenit în calendarul creștin ortodox la 21 ianuarie.

Sfântul Cuvios Maxim Mărturisitorul este pomenit în calendarul creștin ortodox la 21 ianuarie.

Născut la Constantinopol, într-o familie aristocratică, Sfântul Maxim a deținut funcția de secretar imperial al împăratului Heraclie (610-641). După un timp însă a părăsit palatul imperial și s-a retras la Mănăstirea Chrysopolis (Scutari), aproape de Constantinopol, îmbrăcând haina monahală (630)

Demersul său a venit în urma puternicelor controverse iscate de o nouă erezie hristologică - erezia monotelită; învățătura susținea că în Iisus Hristos nu a existat și o voință umană, ci numai una divină, desființând prin aceasta dogma Sfintei Treimi, adevărul fundamental al creștinismului, după care dumnezeirea sau esența lui Dumnezeu subzistă ca treime de persoane sau ipostasuri.

Împăratul Heraclie era nemulțumit de gravele tulburări stârnite în Imperiu de o altă erezie hristologică - monofizismul, care susținea că Iisus Hristos a avut o singură fire, cea divină. Adepții săi considerau că dogmele Bisericii cu care ei nu erau în totalitate de acord sunt susținute de stat, prin urmare ei sunt împotriva acestuia sau cel puțin îl desconsideră.

Atitudinea acestora, lipsa lor de loialitate, ar fi avut drept consecință, în opinia împăratului Heraclie, cucerirea de către perși a unor provincii, în timpul domniei regelui Chosroe II. De aceea, împăratul inaugurează o politică bisericească focalizată în găsirea unui compromis dogmatic care să-i mulțumească pe monofiziți, în vederea unei Ťuniriť bisericești, care să aducă pacea în Imperiu.

Ca să pună capăt disputelor care frământau Biserica Răsăritului, împăratul Heraclie a dat în 638 un edict de credință ŤEkthesisť, care impunea cu asprime să se admită numai o voință în Iisus Hristos.

Odată cu apariția monotelismului, în Imperiu tensiunea era extremă. În fruntea apărătorilor dreptei credințe s-a aflat Sfântul Maxim Mărturisitorul, fost secretar al împăratului Heraclie, iar din anul 630, monah și egumen.

În anul 645, în prezența guvernatorului imperial, Sfântul Maxim a avut în Africa o dispută publică cu fostul patriarh de Constantinopol (638-641; 654), Pir. Rezultatul a fost înfrângerea fostului patriarh.


Sursa: Realitatea Spirituala

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea de Suceava și pe Google News

Mai multe știri din Actualitate