Sâmbăta Morților 2026. Câte farfurii se dau de pomană și ce se pune în pachete

Sâmbăta Morților, cunoscută și ca „Moșii de Iarnă”, este o zi importantă în calendarul creștin-ortodox, deoarece este dedicată pomenirii celor adormiți. În anul 2026, aceasta e fi sărbătorită pe 14 februarie, în sâmbăta dinaintea începerii Postului Paștelui. Această tradiție, veche de secole, este păstrată și astăzi în numeroase comunități din România, atât în mediul urban, cât și în cel rural, însă și astăzi sunt divergențe în ceea ce privește câte farfurii se dau de pomană.

În dimineața acestei zile, bisericile ortodoxe oficiază slujbe speciale pentru pomenirea morților. Programul începe cu Utrenia, continuă cu Sfânta Liturghie și se încheie cu Parastasul, momentul în care sunt citite pomelnicele și sunt binecuvântate darurile aduse de credincioși.

Preotul Cătălin Ștefan explică faptul că pomenile au o semnificație profundă: nu sunt doar simple daruri materiale, ci expresii ale credinței și iubirii pentru cei plecați dintre noi. Prin rugăciune și milostenie, cei vii cer odihna sufletelor adormiților și își arată recunoștința față de cei care le-au fost aproape în viață. În același timp, gestul menține o legătură simbolică între generații și între lumea văzută și cea nevăzută.

În ziua în care pică Sâmbăta Morților, oamenii vin la biserică purtând coșuri pregătite cu grijă. Obiceiurile diferă ușor de la o zonă la alta, însă există elemente comune în aproape toată țara. De regulă, în coș se află colivă, o sticlă de vin, o lumânare, o prescură făcută în casă sau cumpărată — adesea modelată în formă de cruce — și pomelnicul cu numele celor adormiți.

Aceste obiecte au un rol simbolic: coliva amintește de înviere, vinul de jertfa euharistică, iar lumânarea de lumina credinței. După slujbă, darurile sunt împărțite oamenilor.

Câte farfurii se dau de pomană

Pe lângă coșul adus la biserică, credincioșii pregătesc pachete sau farfurii de pomană. În mod tradițional, acestea se oferă în număr impar — cel mai frecvent cinci, șapte sau nouă. Pachetele pot fi dăruite vecinilor, oamenilor nevoiași sau oricăror membri ai comunității.

În ele se pun, de obicei, mere, covrigi, pâine, dulciuri și băuturi. În unele regiuni apar și preparate gătite: sarmale, plăcintă cu brânză ori orez cu lapte. Uneori se adaugă și un bănuț, considerat simbol al belșugului. Când pomana este oferită, se spune „Dumnezeu să primească!”, sau „Să fie primit!”.

Un obicei foarte răspândit, mai ales în mediul rural, este împărțirea piftiilor, motiv pentru care ziua mai este numită și „Sâmbăta Piftiilor”. Preparatul, deși rece, este considerat hrană simbolică pentru sufletele pomenite.

Motivul pentru care se dau în vase noi

Tradiția cere ca alimentele să fie oferite în farfurii sau vase noi, nefolosite. Acest gest reprezintă respectul pentru cei adormiți și grija față de cei care primesc pomana. De multe ori, pachetele includ și lingură, furculiță, cuțit sau cană, pentru a putea fi utilizate ulterior.

Preotul amintește și o credință populară: în această zi, sufletele celor plecați se apropie de cei vii și „se hrănesc” simbolic din aburii mâncării. Din acest motiv, printre daruri trebuie să existe și un preparat cald, potrivit sursei.