Ce au în comun incendiile din Crans-Montana şi Colectiv

Tragediile din Crans-Montana și Coletiv parcă sunt trase la indigo. Cele două incendii au cauze identice. Nerespectarea legii de către patroni, care au antifonat cu materiale inflamabile, şi neglijenţa autorităţilor au dus la pierderea a zeci de vieţi. 

Artificiile şi buretele de antifonare de pe tavan au dus atât la tragedia care a avut loc în noaptea dintre ani în clubul Le Constellation, cât şi la Colectiv. În ambele cazuri, patronii au ales o variantă mult mai ieftină de panouri fonoabsorbante, care iau foc foarte uşor.

În Elveţia, elementele de decor dar şi mobilierul erau aproape în întregime din lemn, lucru care a potenţat incendiul. La fel ca la Colectiv, localul din Crans Montana avea o singură ieşire. O scară de câţiva metri pătraţi care ducea din subsol la parter pe care s-au înghesuit în acelaşi moment circa 200 de oameni. Mulţi au rămas blocaţi acolo, călcaţi de ceilalţi petrecăreţi şi s-au intoxicat cu fum chiar înainte de a ajunge flăcările la ei.

Un specialist francez este de părere că, dacă patronii ar fi procedat legal, în cazul unui incendiu sistemul de siguranţă ar fi oprit automat energia electrică, ar fi pornit stropitoarele cu apă şi ar fi evacuat fumul prin găurile de aerisire. Anchetatorii trebuie acum să stabilească dacă în Elveţia, la fel ca în România, autorităţile care trebuiau să facă verificări au dat dovadă de neglijenţă, sau au închis ochii în cazul neregulilor.

Singurul lucru care diferenţiază cele două cazuri este rapiditatea cu care răniţii au fost transportaţi la spitalele atât din Elveţia, cât şi din Italia şi Franţa, unde sunt trataţi la cele mai înalte standarde medicale pentru marii arşi. În timp ce elveţienilor le-a luat o oră şi jumătate să înceapă să transfere victime în afară ţării, arşii incendiului de la clubul Colectiv au fost trataţi în spitalele din România, care nu aveau condiţiile necesare. Nici acum, la 10 ani de la tragedie, România nu are un centru dedicat de tratare pentru marii arşi.