Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), partener la primul studiu care demonstrează prezenţa ADN-ului viral al pestei porcine africane (PPA) la insectele hematofage din genul Culicoides (asemănătoare cu țînțarul).

Pentru a identifica noi mijloace de luptă împotriva pestei porcine africane (PPA), ANSVSA s-a implicat în studierea rolului insectelor hematofage în transmiterea acestei boli.

În acest sens, pentru o perioadă de 11 luni, în intervalul martie 2020 – ianuarie 2021, specialiști din cadrul ANSVSA și ai Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală (IDSA) au colaborat cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca (USAMV Cluj-Napoca) într-un proiect de cercetare finanțat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA).

Studiul a analizat posibilitatea transmiterii virusului pestei porcine africane (PPA) prin intermediul insectelor hematofage ( Culicoides, Stomoxys, Tabanidae, Ixodoidae ).

Concret, specialiștii USAMV Cluj-Napoca şi ANSVSA s-au deplasat în exploataţii comerciale şi gospodării ale populației unde evolua pesta porcină africană și au instalat capcane pentru a captura insecte hematofage care se hrănesc cu sângele porcilor.

Au fost selectate pentru studiu 30 de exploatații de porci din România în care evolua boala, în conformitate cu un sistem de notare a riscurilor.

Peste 150.000 de insecte au fost recoltate și ulterior sortate și identificate în cadrul laboratorului disciplinei de parazitologie USAMV Cluj-Napoca. Mai mult de 4.000 de insecte astfel eșantionate au fost trimise la Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală unde, în cadrul Laboratorului Național de Referință (LNR), au fost testate prin tehnici de biologie moleculară.

Analizele au fost realizate în conformitate cu protocoalele recomandate de către Laboratorul European de Referință pentru identificarea ADN-ului viral pentru PPA.

Expertiza dobândită în urma testării pentru pesta porcina africană a peste 10.000 de probe de la apariția acestei boli în România și-a spus cuvântul, dovadă fiind rezultatele obținute.

În urma determinărilor de laborator, descoperirea majoră a acestui studiu a fost că în anumite specii de insecte hematofage care se hrănesc cu sângele porcilor, capturate din focarele de  PPA, a fost pus în evidența ADN-ul virusului PPA.

În cazul fermelor comerciale unde evolua PPA, peste 70% dintre insectele hematofage capturate conțineau ADN-ul virusului PPA, ceea ce arată că importanța insectelor hematofage în transmitere virusului PPA ar putea fi mai mare decât se considera până în prezent.

De asemenea, s-a constat că vectorii cel mai frecvent întâlniţi în exploataţiile de suine sunt Culicoides şi Stomoxys și că dinamica sezonieră a acestor insecte ar putea explica numărul crescut de focare de PPA în lunile de vară.

Identificarea în insecte a ADN-ul virusului PPA susține ipoteza rolului acestora în transmiterea bolii, fiind necesare, însă, studii suplimentare în acest sens.

Concluziile acestui studiu, primul care demonstrează prezenţa ADN-ului viral al PPA la specia Culicoides, aduc o contribuție relevantă în elaborarea și aplicarea de noi strategii pentru combaterea acestei boli cu impact economic major.

Rezultatele studiului au fost validate de experții EFSA, și se regăsesc publicate pe site-ul instituției, sub formă de raport ştiinţific extern, putând fi accesat la adresa:

https://efsa.onlinelibrary.wiley.com/doi/epdf/10.2903/sp.efsa.2021.EN-6460

ANSVSA a solicitat EFSA continuarea acestor cercetări pentru a avansa în stabilirea rolului acestor insecte în transmiterea virusului PPA.

Articolul precedentSe schimbă „Rabla pentru Electrocasnice”. Cât vor fi voucherele
Articolul următorPrimele doze de vaccin Johnson&Johnson au ajuns în România