Numirile pentru TVR și Radio România, anulate. CCR a admis sesizarea AUR privind algoritmul politic

Decizia a fost luată cu 6 voturi pentru și 3 împotrivă, iar hotărârile Parlamentului au fost anulate. În aceste condiții, Legislativul va trebui să reia procedura și să desemneze noi conduceri pentru cele două instituții publice.

Ce înseamnă concret această decizie

Hotărârea Curții nu afectează deciziile deja luate până acum de conducerea instituțiilor. Judecătorii au urmat o practică mai veche, invocând Decizia CCR nr. 417/2014, ceea ce înseamnă că efectele sunt doar pentru viitor, nu și pentru trecut. Sesizarea a fost depusă de AUR, care a contestat modul în care au fost împărțite locurile în Consiliile de Administrație. Formațiunea a susținut că nu a fost respectată configurația politică a Parlamentului și că nu a primit numărul de locuri corespunzător ponderii sale. Potrivit legii, aceste consilii trebuie formate ținând cont de reprezentarea politică din Parlament.

Comunicatul CCR

„Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis sesizarea de neconstituționalitate formulată de Grupurile parlamentare ale Alianței pentru Unirea Românilor și a constatat că Hotărârea Parlamentului României nr.45/2025 privind desemnarea membrilor Consiliului de administrație al Societății Române de Televiziune este neconstituțională în ceea ce privește desemnarea candidaților de către grupurile parlamentare reunite ale celor două Camere ale Parlamentului.

Curtea a constatat că Hotărârea Parlamentului României criticată a încălcat dispoziţiile art.19 alin.(2) lit.a) teza finală din Legea nr.41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Romane de Radiodifuziune şi Societăţii Romane de Televiziune, cele 8 locuri alocate grupurilor parlamentare trebuind a fi ocupate de candidaţii propuşi de acestea, potrivit configuraţiei politice şi ponderii lor în Parlament. În consecință, hotărârea antereferită este neconstituţională în ceea ce priveşte desemnarea candidaţilor de către grupurile parlamentare reunite ale celor două Camere ale Parlamentului, fiind încălcate dispozițiile art.1 alin.(5) din Constituţie, care prevede că respectarea legilor este obligatorie, precum și cele ale art.1 alin.(3) din Constituţie, referitoare la principiul statului de drept. Astfel, Hotărârea Parlamentului României nr.45/2025 îşi încetează efectele juridice în privinţa celor 8 candidaţi desemnaţi de către grupurile parlamentare la data publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Cu privire la criticile de neconstituționalitate, Curtea a reținut:       

 - din informațiile disponibile pe paginile de Internet ale Camerei Deputaților și Senatului, Curtea a constatat că, la data de 18 noiembrie 2025, data adoptării hotărârii criticate, din totalul de 463 de deputați și senatori, repartizarea pe grupuri parlamentare era după cum urmează: Grupurile parlamentare ale Partidului Social Democrat din Camera Deputaților și Senat - 129 de membri (27,8% din totalul parlamentarilor), Grupurile parlamentare ale Alianței pentru Unirea Românilor din Camera Deputaților și Senat – 90 de membri (19,4% din totalul parlamentarilor), Grupurile parlamentare ale Partidului Național Liberal din Camera Deputaților și Senat – 73 de membri (15,7% din totalul parlamentarilor), Grupurile parlamentare ale Uniunii Salvaţi România din Camera Deputaților și Senat – 59 de membri (12,7% din totalul parlamentarilor), Grupurile parlamentare ale Uniunii Democrate Maghiare din România din Camera Deputaților și Senat – 32 de membri (6,9% din totalul parlamentarilor), Grupul parlamentar al Minorităților Naționale din Camera Deputaților – 17 membri (3,6% din totalul parlamentarilor), Grupul parlamentar al Partidului S.O.S. România din Camera Deputaților – 15 membri (3,2% din totalul parlamentarilor) și Grupul parlamentar al Partidului Oamenilor Tineri din Camera Deputaților – 14 membri (3,02% din totalul parlamentarilor), Grupul parlamentar PACE – Întâi România din Senat – 12 membri (2,5% din totalul parlamentarilor) și, respectiv, 22 de parlamentari neafiliați (4,7% din totalul parlamentarilor);

- Or, ținând cont de ponderea de mai sus a grupurilor parlamentare în Parlament, rezultă că dintre cele opt locuri ocupate de candidații propuși de grupurile parlamentare pentru Consiliul de administrație al Societății Române de Televiziune trei au fost ocupate de câte un reprezentant din partea a trei grupuri parlamentare a căror pondere diferă semnificativ, ceea ce nu respectă criteriul stabilit de Legea nr.41/1994.

Decizia este definitivă și general obligatorie”

Nemulțumirile AUR privind repartizarea locurilor

Reprezentanții partidului au reclamat că, deși au o pondere mai mare decât alte formațiuni, au primit același număr de locuri ca UDMR și mai puține decât PNL și USR. AUR a susținut că ar fi trebuit să aibă câte doi membri în fiecare Consiliu de Administrație, raportat la numărul de parlamentari. Situația a fost tensionată încă dinainte de votul final din Parlament. În comisiile de specialitate au existat acuzații de abuz și de încălcare a regulilor de reprezentare. În semn de protest, parlamentarii AUR au părăsit ședința plenului reunit și au afișat mesaje critice la adresa majorității.

În argumentația depusă la Curte, AUR a invocat și un caz similar din 2012. Atunci, PDL a contestat modul de formare a Consiliului de Administrație al TVR, iar CCR a decis că procedura nu respectase prevederile legale.