Peste o sută de activități preventive și de informare desfășurate de polițiști în școlile sucevene, în perioada 10 – 21 februarie.
Ziua siguranţei pe internet (Safer Internet Day) a fost marcată în acest an la data de 11 februarie. În acest context, polițiștii suceveni au desfășurat activități de prevenire și informare în perioada 10 – 21 februarie, majoritatea acțiunilor desfășurându-se în unitățile de învățământ.
”Împreună pentru un internet mai bun” a fost tema sub care s-au desfăşurat evenimentele din acest an dedicate siguranţei în mediul online.
„ Ultimul studiu european asupra folosirii internetului de către copii, EU Kids Online 2020 prezintă rezultatele anchetei din 19 țări. Astfel, 80% dintre copiii din 19 state europene folosesc smartphone-ul zilnic pentru a accesa internetul, 57 % folosindu-l de mai multe ori pe zi sau aproape tot timpul. În Franța sunt cei mai puțini copii care raportează folosirea zilnică a acestui dispozitiv (65%), în timp ce în Lituania sunt cei mai mulți (89%). În România, 86% dintre copii folosesc smartphone-ul zilnic”, a precizat Ionuț Epureanu, purtător de cuvânt IPJ Suceava.
Peste 100 de polițiști din cadrul Compartimentului de Analiză și Prevenire a Criminalității, polițiști de proximitate din cadul polițiilor municipale și orășenești, polițiști de la nivelul secțiilor și posturilor rurale de poliție au desfășurat acțiuni de conștientizare și responsabilizare a tinerilor de toate categoriile de vârstă. Au fost organizate jocuri de rol și au fost prezentate tematici adapatate grupurilor țintă de vârste diferite din ciclul primare, gimnazial și liceal. În total. Peste 2500 de elevi au beneficiat de informații utile privind utilizarea în siguranță a internetului și rețelelor de socializare.
Activități preventive au fost organizate și cu profesori și părinți, aceștia fiind stimulați să își asume un rol activ în perevnirea unor situații de risc victimal pentru copiii lor.
Ionuț Epureanu a prezentat câteva din ideile discutate în cadrul acțiunilor preventive, tocmai pentru a fi aduse la cunoștința cât mai multor beneficiari și a spori gradul de informare a tinerilor și părinților.
Hărţuirea, cunoscută drept cyberbullying atunci când are loc pe Internet, implică folosirea tehnologiilor informației și comunicațiilor, cum ar fi mail-ul, telefoanele mobile, site-urile web defăimatoare, blogurile etc., cu scopul de a ataca în mod deliberat, repetat și ostil, un individ sau un grup de indivizi.
Hărţuirea cibernetică poate consta în trimiterea de e-mail-uri care pot conţine ameninţări, remarci sexuale, incitări la ură, şicanări ale victimelor precum şi afişarea oricăror declaraţii false ce au ca scop umilirea victimei. Ameninţările pot fi private sau publice, pe forumuri şi grupuri de discuţie.
Agresorii cibernetici pot divulga date reale, cu caracter personal, despre victimile lor pe site-uri şi forumuri sau pot publica materiale în numele lor cu scopul de a le defăima şi/sau ridiculiza. De asemenea, unii agresori pot trimite şi e-mail-uri de ameninţare şi hărţuire, în timp ce alţii publică bârfe şi instigă alte persoane la comportamente răutacioase împotriva victimelor.
În această situaţie, victima poate să blocheze e-mailurile sau SMS- urile ofensatoare sau să-și creeze o nouă adresă de e-mail ori un nou cont de utilizator. Dacă este vorba despre un chat public sau un cont pe o rețea de socializare (Atenție! Copiii își pot crea un cont pe rețeaua de socializare Facebook numai dacă au 13 ani împliniți) se poate adresa moderatorului pentru a bloca agresorul, poate folosi setările de confidențialitate ale contului.
Totodată, copiii victime trebuie să păstreze (prin salvare de pagină ori fișier, sau captura de ecran) orice mesaj, comentariu, secvență audio sau video pe care agresorul le-a postat. Dacă actele de hărțuire nu încetează și au un caracter de amenințare pentru copil sau îi provoacă o stare de frică și insecuritate, recomandăm părinţilor să facă plângere la secția de poliție pe raza căreia se află unitatea de învăţământ sau din zona în care locuiește elevul.
Conform ultimelor cercetări prezentate de către Organizaţia „Salvaţi Copiii” 40% dintre tinerii Uniunii Europene sunt expuşi riscului pornografiei pe Internet.
Încrederea se poate dezvolta rapid în mediul online, sub masca anonimatului pe care Internetul îl oferă.
Agresorii on-line caută copiii prin intermediul internetului şi dezvoltă cu aceştia relaţii on-line – apropierea de victimă prin atenţie sporită, bunătate, schimburi de muzică, cunoaşterea hobby-urilor copilului, empatizarea cu eventuale probleme ale acestuia. Se poate ajunge până la prezentarea unor clipuri sau imagini pornografice copilului, în speranţa de a-l face mai uşor să accepte astfel de „acte”. Unii agresori întreprind demersuri de a se întâlni cu copii racolaţi prin acest mod. Ademenirea online poate apărea prin intermediul oricărui mijloc de comunicare online, nu doar prin reţele sociale – camere de chat, programe de instant messaging, etc.
Conform ultimei cercetări realizate de către Organizaţia „Salvaţi Copiii”, jumătate dintre adolescenţii care utilizează Internetul postează fotografii pe net, iar 92% nu ştiu unde să raporteze o situaţie de genul expunerii la un conţinut on-line dăunător.
Orice acţiune cu caracter preventiv în acest domeniu trebuie să aibă ca punct de plecare identificarea obiceiurilor de utilizare a serviciilor de internet de către elevi.
