O sută de ani de la înființarea Curții de Apel Suceava

Curtea de Apel Suceava a sărbătorit o sută de ani de la înființarea instituției printr-o ședință festivă și un seminar pe teme profesionale.

După Marea Unire, la 14 mai 1919, prin Decretul-Lege nr.1867, a fost înființată Curtea de Apel pentru Bucovina, instanță care și-a asumat misiunea de înfăptuire a unei justiții românești, prin adaptarea și aplicarea dreptului național la particularitățile regionale ce decurgeau din aplicarea a trei legislații în raza sa teritorială de competență.

În semn de omagiu pentru magistrații suceveni din ultima sută de ani, Colegiul de Conducere al Curții de Apel Suceava a declarat data de 14 mai a fiecărui an „Ziua Curții de Apel Suceava”, sărbătorită pentru prima dată chiar la împlinirea a 100 de ani de la înființarea instanței bucovinene.

În cadrul manifestărilor a fost organizat un seminar profesional cu tema ”Dreptul Uniunii Europene. Redefinirea judecătorului național ca judecător european. Istoric și perspective” la care a fost invitat să participe Valeriu M. Ciucă, fost judecător la CJUE, precum și o ședință festivă, la care au fost invitați să participe toți foștii președinți ai Curții de Apel Suceava.

Nume de personalități pentru sălile de judecată

Cu ocazia acestui eveniment Colegiul Curții de Apel Suceava a luat hotărârea ca sălile de judecată din Palatul de Justiție să poarte numele unor personalități bucovinene care au contribuit la înfăptuirea Marii Uniri sau care, prin activitatea lor, și-au adus contribuția la unificarea judiciară a țării, dar și a domnitorilor fără de care nu ar fi fost scrisă istoria cu care astăzi ne mândrim.

Începând de marți sălile de judecată din Palatul de Justiție se vor numi:

  • Judecător TEODOR V. ȘTEFANELLI – magistrat în Câmpulung Moldovenesc, Suceava și Liov, fondator al unei biblioteci, membru al Academiei Române, deputat în Dieta Bucovinei și participant activ la Unirea Bucovinei cu România.
  • Istoric TEODOR BĂLAN – istoric român, născut la Cacica, profesor la Universitatea din Cernăuți, participant la organizarea Arhivelor Bucovinene din Cernăuți, ocazie cu care a dispus măsuri de salvare a documentelor oficiale în dorința de a demonstra atât caracterul românesc al Bucovinei, cât și continuitatea românilor în acest spațiu. A tradus și publicat documente de o mare importanță, care au contribuit la dezvoltarea istoriografiei românești.
  • IANCU FLONDOR – cel mai mare om politic al mișcării bucovinenilor pentru emancipare națională și unire, cel care a prezidat Congresul General care a votat unirea Bucovinei cu România.
  • CERNĂUȚI – locul în care a fost citită declarația de unire, dar și locul în care a funcționat prima dată Curtea de Apel pentru Bucovina
  • Arhitect FERDINAND FELLNER – arhitectul Palatului de Justiție
  • ION NISTOR – istoric și militant unionist bucovinean, membru al comitetului de organizare a Adunării Naționale de la Cernăuți, care a hotărât unirea cu România, în cadrul căruia a redactat „Actul Unirii”.
  • DIONISIE BEJAN – președintele Congresului General al Bucovinei, sub președinția căruia s-a reunit, la Cernăuți, Adunarea Constituantă care a hotărât ”unirea Bucovinei cu celelalte țări românești într-un stat național independent”. Membru al delegației care a prezentat Regelui Ferdinand actul care consfințea Unirea Bucovinei cu Regatul României.
  • MAXIMILIAN HACMAN – profesor, fost decan al Facultății de Drept din Cernăuți și rector al Universității bucovinene, cel care a pus bazele Academiei de Studii Comerciale. A contribuit la apariția publicației Glasul Bucovinei și la actul Unirii Bucovinei cu România.
  • REGELE FERDINAND I AL ROMÂNIEI
  • REGINA MARIA A ROMÂNIEI
  • ȘTEFAN CEL MARE
  • BUCOVINA
  • Judecător PAVEL PERJU, vicepreședinte și președinte al Curții de Apel Suceava între anii 1997- 2000, judecător la ÎCCJ, cu numeroase contribuții publicistice în materia dreptului civil.