România a făcut, în ultimele două decenii, progrese remarcabile în ceea ce priveşte menţinerea în memoria colectivă a lecţiilor trecutului şi pentru combaterea antisemitismului, a rasismului, a xenofobiei şi a urii, a afirmat joi preşedintele Klaus Iohannis, într-un mesaj transmis în contextul comemorării a 83 de ani de la Pogromul de la Iaşi.

Mesajul a fost prezentat de consilierul de stat Constantin Ionescu în cadrul ceremoniei oficiale de comemorare a victimelor organizate la Iaşi.

Şeful statului a evidenţiat, în mesaj, că „educaţia rămâne cel mai eficient instrument prin care pot fi zădărnicite tentativele de negare a istoriei Holocaustului şi descurajate eventualele fapte motivate de ură”.

„În fiecare an, la Iaşi, angajamentul nostru faţă de neuitare, demnitate umană, respect şi toleranţă este reînnoit prin omagierea memoriei victimelor Pogromului de la Iaşi, unul dintre cele mai tragice evenimente din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, care a marcat profund istoria noastră. În urmă cu 83 de ani, zeci de mii de vieţi au fost curmate în mod tragic şi brutal din ordinul regimului Ion Antonescu. Smulşi din casele lor, supuşi brutalităţii şi forţaţi să îşi dea ultima suflare în curtea Chesturii sau în „trenurile morţii”, evreii erau lipsiţi de orice protecţie şi împinşi fără remuşcare către pieire”, a spus Klaus Iohannis.

În acest context, el a remarcat mărturiile „de rezistenţă, curaj şi compasiune izvorâte din mijlocul întunericului, supravieţuitori şi salvatori care au avut puterea să transmită poveştile lor pentru îndreptarea societăţii noastre”.

Potrivit preşedintelui, Pogromul de la Iaşi „nu a fost un eveniment izolat, ci a fost rezultatul escaladării atitudinilor antisemite, alimentate de retorici distructive, o capitulare a spiritului uman în faţa prejudecăţilor”.

„Această dezlănţuire a răului absolut demonstrează că indiferenţa în faţa urii, a discriminării, a antisemitismului şi a intoleranţei poate permite răului să domine şi să distrugă comunităţi, traumatizând societăţi şi generaţii întregi. De aceea, este vital să refuzăm tăcerea în faţa nedreptăţii”, a punctat preşedintele.

Şeful statului a menţionat şi tensiunile actuale din lume şi influenţele „toxice” din prezent.

„Evenimentul de astăzi are o importanţă deosebită, mai ales în contextul internaţional complicat, unde influenţele toxice, antisemite, rasiste şi pline de ură încearcă, din nou, să pervertească umanitatea. Astăzi, când resimţim ameninţarea extremismului, este esenţial să ne reamintim că ultima dată când acesta a pus stăpânire pe Europa, consecinţele au fost catastrofale pentru întreaga umanitate, iar acea perioadă a fost marcată de suferinţe şi crime odioase”, a afirmat el.

În opinia sa, aceste încercări pot fi respinse „prin sancţionarea fermă a tuturor derapajelor, prin promovarea respectării dreptului internaţional umanitar, reiterând angajamentul ferm şi activ de a fi o voce puternică împotriva discriminării şi a nedreptăţii şi prin susţinerea păcii şi a reconcilierii”.

De asemenea, Klaus Iohannis a făcut apel la cunoaştere şi educaţie. „Generaţiile tinere au nevoie să cunoască dramaticele consecinţe ale urii şi ale prejudecăţilor, astfel încât să înţeleagă importanţa protejării democraţiei, a asumării responsabilităţii individuale în susţinerea valorilor şi a comportamentelor prin care societatea noastră să fie una tolerantă, care apără libertatea şi demnitatea umană. Tinerii trebuie să afle adevărul istoric şi să ştie să recunoască minciuna, intoxicările şi dezinformările pentru a construi o lume în care asemenea atrocităţi să nu mai fie posibile vreodată”, a mai punctat şeful statului.

„Vă îndemn să preţuim legăturile de credinţă şi valorile care ne unesc şi să construim un viitor în care justiţia, demnitatea şi pacea să prevaleze pentru toţi”, a mai transmis Klaus Iohannis. AGERPRES

Articolul precedentBolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces în România
Articolul următorBoloş: „Ne propunem să îmbunătăţim iniţiativa privind decontul de TVA”