Se spune că de Crăciun sunt anumite tradiţii şi obiceiuri pe care dacă le urmezi îţi va merge bine, tot anul ce vine.
Vrei ca bolile să te ocolească? Mănâncă un măr în ziua de Crăciun. Pune o nucă, o monedă şi ceva de argint în apă în care te speli, musai în ziua de Crăciun, ca să nu faci vizite pe la spitale, iar câştigurile financiare să nu te ocolească.
Ce să faci să ai noroc? Pâinea trebuie să stea sub masă. Iar pe masă grâul pe care l-ai pus la încolţit de Sf. Andrei. Să nu lipsească plăcinta. Ca să ai un an prosper, toţi musafirii trebuie să guste din ea. Şi nu uita să pui un ban, un inel şi un degetar în plăcintă.
Românii sărbătoresc Crăciunul – tradiții, obiceiuri și superstiții
Naşterea Domnului este şi cel dintâi praznic împărătesc cu dată fixă, în ordinea cronologică a vieţii Mântuitorului. Aceasta pare a fi cea dintâi sărbătoare specific creştină, dintre cele ale Mântuitorului, deşi nu este tot atât de veche ca Paştile sau Rusaliile, ale căror origini stau în legătura cu sărbătorile iudaice corespunzatoare.
În unele scrieri despre Naşterea Mântuitorului se arată că Fecioara Maria trebuia să-l nască pe fiul lui Dumnezeu şi umbla, însoţită de Iosif, din casă în casă în Betleemul Iudeii, la opt kilometri de Ierusalim, rugând oamenii să-i ofere adăpost. Ajunsă la casa bătrânilor Crăciun şi Crăciunoaie, aceştia nu o primesc, iar Maria a intrat în ieslea vitelor, unde au apucat-o durerile naşterii. Crăciunoaia a auzit-o şi i s-a făcut milă, astfel încât a ajutat-o. Crăciun, supărat, i-a tăiat bătrânei mâinile. Crăciunoaia a umplut, însă, cum a putut, un ceaun cu apă, l-a încălzit şi l-a dus să spele copilul. Maria i-a zis să încerce apa şi, când a băgat cioturile mâinilor, acestea au crescut la loc. În altă variantă a poveştii, Maria suflă peste mâinile Crăciunoaiei şi acestea cresc la loc.
Vezi continuarea aici
