Există mai multe opinii științifice despre ce ar trebui să mănânce și ce să evite persoanele cu alergii alimentare, dar un lucru este cert: aceste afecțiuni se înmulțesc și schimbă pentru totdeauna relația noastră cu mâncarea.

 

Nutriționista Katherine Maslen explică într-un articol publicat de Mind Body Green de ce sunt tot mai frecvente alergiile alimentare și ce putem face pentru a le evita.

Alergie sau intoleranță?

Alergia alimentară apare când avem o reacție a sistemului imunitar la un aliment sau doar la o parte a acestuia. De obicei, această reacție este mediată de IgE4, un anticorp pe care organismul îl produce că răspuns la alergen. Nivelurile ridicate de IgE pot provoca însă o cascadă de reacții precum inrosirea pielii, mâncărime, umflături, amețeli și cel mai amenințător simptom – anafilaxia (închiderea cailor respiratorii).

 

Intoleranță alimentară, în schimb, este de obicei localizată în sistemul digestiv. Deși poate avea simptome precum dureri de cap și iritații ale pielii, acestea nu sunt direct provocate de sistemul imunitar. Intoleranțele alimentare sunt, de asemenea, în creștere la nivel mondial.

Un alt detaliu important pe care Maslen îl scoate în evidență este că oamenii n-au fost mereu alergici la alimente, aceste afecțiuni fiind relativ noi. Până în secolul al XIX-lea nu au fost diagnosticate, iar în cea mai mare parte a secolului XX, au fost rar observate. În ultimul deceniu, însă, spitalizarile cu alergii alimentare severe s-au dublat în Australia, SUA și Marea Britanie. Și mai alarmant este că internările copiilor de patru ani sau mai mici au crescut de cinci ori.

 

Există câțiva factori care joacă un rol important, însă cercetările arată că legătură dintre sistemul imunitar și microbiomul intestinal joacă un rol important. În intestine există numeroase bacterii, enzime și alte organisme care joacă un rol critic pentru sănătate. Se știe că peste 80% din sistemul imunitar este localizat în intestine și testează constant alimentele și alte substanțe pentru a vedea dacă sunt sigure pentru organism.

Legătură dintre sistemul imunitar și intestine începe din copilărie. Mai multe studii au legat microbiomul copiilor de riscul de a avea alergii. Copiii moștenesc microbiomul mamei și cu fiecare generație diversitatea și sănătatea microbiană sunt în declin.

Factorii care pot influență microbiomul unui copil și implicit riscul de alergie includ alăptarea, cât de des este spălat și ce alimente sunt introduse în hrană lui în primii ani de viață.

Folosirea antibioticelor joacă, de asemenea, un rol. Acestea alterează microbiomul și au fost asociate cu dezvoltarea alergiilor la copii. Un studiu efectuat pe aproape 800.000 de copii a descoperit că antibioticele au contribuit la o creștere cu 14% a riscului de a dezvoltă alergii și la o creștere cu 51% a riscului de a suferi un șoc anafilactic, dar și faptul că micuților cărora li s-au administrat medicamente pentru blocarea acidului gastric (pentru reflux și colici) aveau un risc dublu de a face alergii.

Ce poți face dacă ai alergie alimentară?

 

Principalele recomandări pe care nutriționista le oferă pacienților săi sunt:

– folosește cel puțîn două tipuri de alimente cu proprietăți probiotice în dietă zilnică: murături, kefir, iaurt, varză murată sunt câteva exemple bune.
– menține o dietă bazată în întregime pe mai multe tipuri de fibre vegetale: legume, nuci, semințe, avocado, verdețuri și fructe cu coajă întreagă.
– evita antibioticele pe cât posibil având grijă de sistemul tău imunitar: dormi bine, mănâncă alimente bune și ține stresul sub control.
– urmează o dietă bogată în bioflavonoide precum quercetina, care se regăsește în ceapă, afine, mure, coajă de lămâie și în mere, și care ajută la modularea răspunsului imunitar.
– folosește probiotice. Unul dintre cele mai răspândite și despre care cercetările atestă că are rezultate bune în refacerea florei intestinale este Lactobacillus rhamnosus GG17.

În plus, evitarea unor alimente este importantă pentru persoanele cu alergii alimentare. Concentrarea pe sănătatea intestinelor și pe sănătatea sistemului imunitar prin diferite strategii poate ajută, dar pacienții pot beneficia și de sfaturile medicului care poate prescrie medicamente specifice pentru modularea funcției imune și susținerea sănătății intestinelor.

SURSA

Articolul precedentUn ucrainian a încercat să treacă granița cu cartușe, un tub de obuze și bucăți dintr-o dronă militară
Articolul următorRomânii mănâncă produse mai scumpe și mai puțin calitative decât europenii din Vest. Inflația, de 3 ori mai mare decât în alte țări de pe continent